CĂRŢILE LA CONTROL:  Zilele Bibliotecii Orăşeneşti „Aurel Iordache” Găeşti, 16 – 17 NOIEMBRIE 2017

books-2778472_960_720Ca în fiecare an, în luna noiembrie se desfăşoară şi anul acesta „Zilele Bibliotecii”. Joi, 16. XI, începând cu ora 9, are loc o consfătuire metodică, la care vor lua parte bibliotecarii din zonă. Vineri, după o tradiţie instituită treptat, condeierii găeşteni trăitori aici, alături de cei originari din oraş ori legaţi de el din diverse motive (au trăit aici o perioadă, şi-au făcut studiile în una din şcolile locale etc.) îşi vor prezenta realizările (în special editoriale) de peste an. Iată mai jos programul celei de-a doua zile, dedicată noilor apariţii editoriale găeştene,  a manifestării:

 

VINERI 17.11.2017, ORA 10.00

I.Cuvânt de deschidere: Valentina Tufescu –  bibliotecar responsabil;

Conf. univ. dr.Erich Agnes – dir. Biblioteca Judeteana

Jr.Grigore Gheorghe – primarul Orasului Gaesti

Ion Untarescu –  viceprimarul Orasului Gaesti

 

 II.In intampinarea Centenarului Unirii

  1. George Anca –  India, Eminescu si cartile mele.

Prezinta autorul si invitatii sai.

 

  1. Antologia de poezie “Targoviste –  Chisinau  –  Cernăuţi, o triada a liricii românesti”. Ed. Bibliotheca, Târgoviste, 2017.

Prezinta Corin Bianu si Daniela Olguta Iordache.

 

  1. Recital de versuri antologate. “Tare trist era la Tomis”. Recita un grup de elevi ai clasei a VIII-a a Colegiului National “Vladimir Streinu”( Aldea Alexandra, Dumitrascu Ana, Stanescu Andra, Niculae Alexandra, Constantinescu Andrada, Ventri Adelina, Tuna Daria), indrumat de bibliotecar Laura Paun.

 

  1. Victor Petrescu, Mihai Stan – “ Targoviste – ore astrale ale Cetatii”(Analecte). Ed. Bibliotheca, Targoviste, 2017.  Prezinta dr. Victor Petrescu, Mihai Stan si Dumitru Ungureanu.

 

  III. Invitatul special al bibliotecii,  scriitorul Marin Ionita si prietenii sai :          George Baciu si un grup de elevi ai Cenaclului “Ucenicii Vrajitori” din Pitesti.

Lansarea cartii : “ Calare pe vant” de Marin Ionita , Ed. Tiparg, Pitesti, 2017.

Prezinta   Daniela Olguta Iordache.

  1. IV. Evenimente, consemnari si aniversari in S.S.T.
  2. George Coanda la implinirea varstei de 80 de ani. Prezinta bibliotecar Mazilescu Elena.

Lansarea cartii: “Enciclopedia Targovistei”  ed. a II-a de George Coanda. Ed. Bibliotheca, Targoviste, 2017. Prezinta autorul si editorul Mihai Stan.

  1. Barbu Cioculescu – 90 de ani

Lansarea cartii “ Litere, Litere”. Ed. Bibliotheca, Targoviste, 2017. Prezinta Tudor Cristea.

  1. Mihai Stan – “Bibliotheca XX. Din istoria unei edituri targovistene”. Ed. Bibliotheca, Targoviste, 2017. Prezinta autorul si Daniela Olguta Iordache.
  2. Mihai Stan (coord. ), George Coanda si Victor Petrescu – “Societatea scriitorilor targovisteni. In cultura cetatii 2”. Prezinta Victor Petrescu si George Coanda.
  3. Mihai Stan – “Confreria. Convorbiri si confesiuni II”. Prezinta autorul si Daniela Olguta Iordache.
  4. Scoala prozatorilor targovisteni – Receptarea critica a operei lui Alexandru George.

Simpozion national. Ed. a IV-a, Targoviste, 2017. Prezinta Tudor Cristea, George Coanda, Victor Petrescu si Daniela Olguta Iordache.

Anunțuri

“ESTETISMUL”, DE VLADIMIR STREINU  (Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2017) – LANSARE DE CARTE CU ABSENŢE DE NESCUZAT ŞI TUPEU POLITIC

imagesMarţi, 30 mai, a fost prezentată la Biblioteca Orăşenească “Aurel Iordache” Găeşti lucrarea “Estetismul”, partea de contribuţie a lui Vladimir Streinu la “Istoria literaturii române moderne” (1944), realizată împreună cu Şerban Cioculescu şi Tudor Vianu.

Apariţia acestei lucrări a fost posibilă graţie sprijinului material oferit de dl Fănuţ Costea, preşedintele Asociaţiei Nouă ne Pasă de Găeşti .

Au participat şi doi reprezentanţi ai Primăriei şi Consiliului Local cărora anul acesta le-a păsat mai puţin.

Din partea Colegiului, în afara profesoarei Florina Loredana Streinu, cea care a susţinut proiectul şi a găsit înţelegere la dl Costea, de bibliotecara Laura Păun şi de mai mulţi elevi, n-a fost nimeni prezent în sală: nici directori, nici profesori! Ceea ce poate stârni bănuiala că nici dumnealor nu le prea pasă…

Au fost, în schimb, prezenţi mai mulţi scriitori dâmboviţeni, între care Mihai Stan, directorul Editurii Bibliotheca din Târgovişte, unde a apărut cartea. Au vorbit, în afara editorului,  despre Vladimir Streinu şi despre cartea acum apărută, Tudor Cristea, George Coandă , Daniela Iordache, Corin Bianu şi dl Fănuţ Costea. Au cuvântat în noua limbă de lemn şi cam demagogic reprezentanţii Primăriei.

După ce, în mai 2003, Liceul Teoretic “Vladimir Streinu” (care avea să devină din 1 septembrie, în mod oficial, colegiu national) a organizat, în colaborare cu Universitatea “Valahia”, un simpozion national cu două module (cel de la Găeşti, cu reprezentanţi prestigioşi, având ca obiect contribuţia critică a lui Şerban Cioculescu şi Vladimir Streinu – materialele prezentate au fost cuprinse într-o broşură, apărută la Editura Bibliotheca din Târgovişte), catedra de română a Colegiului a iniţiat, în 2010, un Simpozion anual dedicat lui Vladimir Streinu, dublat de un concurs de creaţie pentru elevi. Iniţial judeţean, simpozionul a devenit national, dar apoi, din motive pe care nu le discutăm aici, a redevenit judeţean, spre a nu se mai organiza în ultimii doi ani.

La Simpozion, organizat în preajma datei de 23 mai (ziua de naştere a scriitorului, care a fost profesor în Găeşti  între anii 1927-1933, alături de bunul său prieten Şerban Cioculescu), au participat mai mulţi scriitori cunoscuţi din judeţ sau din Capitală, fiind prezenţi, în mod traditional, Ileana Iordache-Streinu, fiica lui Vladimir Streinu, şi Barbu Cioculescu, fiul lui Şerban Cioculescu.

În cadrul simpozionului s-a născut ideea interesantă (aparţinându-i editorului târgoviştean Mihai Stan) de a se publica anual şi de a fi lansată în cadrul acestuia o lucrare a lui Vladimir Streinu. Prezent la lucrările ediţiei din 2011, prof. Alexandru Toader, primarul de atunci al oraşului, a agreat initiativa şi chiar a insistat ca prima carte susţinută financiar de Primărie (direct sau prin intermediul Colegiului) să apară mai curând. Astfel a fost lansată pe 19 iulie, în cadrul Zilelor Găeştiului, o nouă ediţie din “Clasicii nostril”, cu prefaţa şi un tabel cronologic semnate de Tudor Cristea. Acelaşi critic a îngrijit şi a prefaţat, în 2012, volumul “Poezii”, cuprinzând aproape întreaga creaţie poetică a lui Vladimir Streinu.

Ulterior, în îngrijirea doamnei Ileana Iordache, care a realizat şi un amănunţit table cronologic, adus la zi în fiecare ediţie, şi cu prefeţe de Barbu Cioculescu, aveau să apară încă trei volume: “Radiografii politice” (2013, strângând pentru prima oară publicistica de această factură a autorului), “Studii şi articole despre Mihai Eminescu”(2014) şi “Ion Creangă” (2015).

Sunt, toate acestea, datorate deschiderii către cultură a diriguitorilor, print timp, ai oraşului, preocupării conducerii şi catedrei de română a Colegiului, ca şi generozităţii fiicei scriitorului, care a permis retipărirea, implicându-se ea însăşi în îngrijirea unor ediţii, fapte lăudabile prin care, aşa cum se consemna într-o publicaţie centrală, un oraş mic dă lecţii altor oraşe mai cu pretenţii.

Din păcate, în 2016 Simpozionul n-a mai fost organizat. Tot din păcate, în 2017, când s-au împlinit 115 ani de la naşterea scriitorului, el a fost plănuit dar iarăşi, din motive diverse, n-a fost organizat. Era, însă, pregătită, pentru această ocazie, o nouă apariţie editorială: “Estetismul” – partea de contribuţie a lui Vladimir Streinu din “Istoria literaturii române moderne”, scrisă împreună cu Şerban Cioculescu şi Tudor Vianu şi apărută în 1944.

Cartea, îngrijită şi cu un tabel cronologic de Ileana Iordache şi prefaţată de Barbu Cioculescu era pregătită pentru tipar la Editura târgovişteană Bibliotheca (unde au apărut şi celelalte cinci, formând o serie), numai că Primăria şi Colegiul ori Primăria sau Colegiul şi-au luat vorba înapoi. Deşi, după ştiinţa noastră, fondurile pentru simpozion şi pentru editarea ei fuseseră alocate.

Noroc că profesoara Florina Loredana Streinu (cunoscută şi ca Florina Stoica), suflet mare într-o făptură delicată şi autoare ea însăşi a unei excelente cărţi despre poezia Anei Blandiana, apărută în 2015, nu s-a împăcat cu situaţia şi, punându-se, probabil, împotriva mai multor “factori de conducere”, a căutat o soluţie. Şi a găsit-o la asociaţia “NOUĂ NE PASĂ DE GĂEŞTI” (de fapt, la preşedintele acesteia, dl Fănuţ Costea), care a virat către editură suma necesară apariţiei cărţii.

Numai astfel un proiect editorial a fost realizat, iar cartea a putut fi lansată în luna în care s-a născut scriitorul. Cei care ar fi trebuit să se intereseze de apariţia ei, adică reprezentanţii Colegiului, au fost absenţi de la evenimentul lansării. Am zice că a fost lăudabilă prezenţa Primăriei, prin domnii Untărescu (viceprimar) şi Cătălin Slăvilă (responsabil de sport şi cultură în Consiliul Local), dacă prin cele cuvântate domnii respectivi ar fi dovedit că înţeleg la ce fel de eveniment participă. Numai că n-au dovedit-o! Ba dimpotrivă, dacă avem în vedere ceea ce a glăsuit, înainte de a părăsi, după încheiere, sala, responsabilul de sport şi cultură: “Staţi cuminţi, cărţile sunt la noi!”

Cărţile?! Aha! Aşii din mâneca puterii locale, vrea să spună responsabilul (care nu e nici sportiv, nici om de cultură)!

Ăsta da tupeu politic! Dar aceasta e o altă discuţie. Pe care, evident, o vom face, dar cu altă ocazie!

TUDOR CRISTEA

18813295_794146154084649_1374520938450988690_n18740128_794146244084640_6084972415498063319_n18740254_794146157417982_939419618434250755_n

Festivalul-Concurs Naţional de Cultură şi Literatură „Primăvara Albastră”,  Seria a II-a – Ediţia a XIV-a –  17 – 19 mai 2017,  Pucioasa – Judeţul Dâmboviţa

Festivalul – Concurs „Primăvara albastră” are drept scop descoperirea, stimularea şi promovarea creaţiei literare a tinerilor cu vârste cuprinse între 14 şi 35 de ani, nemembri ai vreunei uniuni sau asociaţii scriitoriceşti, respectându-se libertatea democrată a exprimării literare, marcată de o relevantă valoare estetică şi ideatică.

Condiţii de participare:

– tinere  talente literare  cu  vârstele  intre de 14-35 ani

– să  nu  fie membri ai Uniunii Scriitorilor sau ai altor forme  asociative  scriitoriceşti

Concursul este organizat pe următoarele secţiuni:

  • Poezie – (5 lucrări)
  • Proză – (3 lucrări a 3 pagini)
  • Teatru scurt – (2 piese de un act)
  • Jurnalism – (reportaj ; 2 lucrări a 4 pagini)
  • Istorie si critica literara (eseu;2 lucrari a 4 pagini)

Lucrările vor fi expediate până la 15 mai 2017, data poştei, cu precizarea „pentru concurs” – pe următoarea adresă:

luminitagogioiu@yahoo.com

sau

LUMINŢA GOGIOIU

Biblioteca “Gh.N.Costescu” Pucioasa, str. Fântânelor, nr. 7, oraş Pucioasa – Jud. Dâmboviţa.

 

 

Lucrările vor purta un motto, iar într-un plic închis vor fi trecute acelaşi motto, numele şi prenumele concurentului, data şi locul naşterii, adresa, telefon.

 

 

Juriul concursului va fi alcătuit din membri ai :

-Uniunii Scriitorilor din Romania;

– Societatii Scriitorilor Târgovişteni;

– Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România;

– Centrului Judeţean de Cultură Dâmboviţa;

– Bibliotecii Judeţene  “I H Rădulescu”  Dâmboviţa

– Bibliotecii Orășenesti   “Gh.N.Costescu”  Pucioasa

 

 

Vor fi acordate:

Trofeul „Primăvara albastră

Premiile  I, II, III –  la fiecare  secţiune

Menţiuni la fiecare secţiune

 

Premii speciale

-Premiul special “Dumitru Stancu”  acordat de Primarul orasului Pucioasa

– Premiul special  « George Coanda » acordat de  presedintele  Festivalului

-Premiul special „I.H.Radulescu” oferit de Biblioteca Judeţeana ,,I.H. Rădulescu’’

-Premiul ” Mircea Horia Simionescu” al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni;

 

-Premiul special al Editurii ,,Bibliotheca’’;

 

 

Premiul special al revistei  ,,Izvoare de timp’’ ;

 

Premiul special al revistei ,,Eroica’’;

 

Premiul special al revistei ,,ProArme’’;

 

Premiul special al ZVEN PRINT-Editura & Tipografie

 

 

-Premiul special al Complexului Naţional Muzeal ,,Curtea Domnescă’’;

 

Premiul special acordat  de Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania-filiala Targoviste

-Premii ale  unor instituţii de cultură şi ale unor ziare, reviste, posturi de radio şi televiziune.

 

Manifestările din festival vor avea loc în oraşul Pucioasa.
Relaţii suplimentare la telefon:  0734450877

 
Director Festival- Ionut Lascaie

 
Preşedintele Festivalului – prof. dr. George Coandă

 
Director executiv – Şef Compartiment Cultură Bibliotecă –jr.Luminiţa Gogioiu

O CACEALMA: Cazul profesoarei care nu respectă voit programa şcolară

tunegaru-610x300

A făcut valuri postarea pe facebook a Cristinei Tunegaru, profesoară (probabil tânără) de gimnaziu în Bucureşti, intitulată “Autodenunţ”. Cei care au citit ce spune dumneaei s-au împărţit, cum era şi de aşteptat, în două tabere. Mulţi (dintre care puţini au fost şi sunt, vorba lui Maiorescu, “în chestie”) au aplaudat-o, considerând-o o adevărată reformatoare şi jignindu-i pe cei de opinie contrară. Mulţi i-au adresat jigniri. Eu însumi am făcut un prim comentariu nepoliticos, intrând în conflict cu vreo două persoane. Am şters acel comentariu şi am decis să tratez problema cu seriozitate, analizând-o “la rece”.

Dau mai întâi textul  profesoarei, după care observaţiile mele.

Autodenunț:

Subsemnata, profesoară de română, declar că nu respect, în mod premeditat, programa școlară de limba română, asemenea unui element dușmănos: nu citesc cu elevii mei poeziile de Eminescu, „Amintirile” lui Creangă, baladele populare, pastelurile de 150 de ani, nuvelele lui Slavici; nu dictez comentarii, nu arunc în brațe interpretări și nu le cer să învețe pe dinafară teorie literară despre genuri și specii. Declar de asemenea că, în schimb, citesc cu elevii mei poezii frumoase de Magda Isanos sau Tudor Arghezi, texte din literatura universală ca „Micul Prinț” sau „Cartea junglei”, fragmente din marii autori ai literaturii universale ca Cervantes sau Shakespeare, exersăm lectura activă, ne exprimăm opiniile, le motivăm, învățăm să fim sinceri, asertivi.
Fac cunoscut că nu voi respecta nici viitoarea programă care îmi cere să selectez numai texte ale autorilor români clasici menționați mai sus. Voi continua să propun elevilor mei numai lecturi care să-i atragă spre literatură, să sădesc în ei o sămânță de bucurie a lecturii.
Recunosc că lucrez cu elevii mei mai ales exerciții de gramatică normativă pentru învățarea scrierii corecte, că sar peste noțiuni de gramatică teoretică pentru care elevii mei nu sunt pregătiți la un moment dat.
Pentru că eu cred că educația se face prin motivare pozitivă, bucurie, joc, stârnirea curiozității, prin colaborare și comunicare vie între profesor și elev într-o limbă actuală și pornind de la ceea ce-i este cunoscut și drag copilului, prin deschiderea spre cultura națională și universală.

Cristina Tunegaru

FALSĂ FRONDĂ PRIN NECUNOAŞTEREA PROGRAMEI

Cristina Tunegaru este profesoară de gimnaziu şi la programa de gimnaziu se referă. Dar nu contează, în principiu s-ar putea referi şi la cea de liceu. Iar problema (de fond) este că nu cunoaşte mai multe lucruri şi, în primul rând, NU ŞTIE CE ESTE PROGRAMA ŞCOLARĂ ŞI CARE ESTE CONŢINUTUL ACESTEIA. În consecinţă, nu cunoaşte care e diferenţa dintre programa şcolară şi manual.

FAC, DECI, URMĂTOARELE OBSERVAŢII, BAZATE PE LECTURA ATENTĂ A “AUTODENUNŢULUI”, CA ŞI PE CONSULTAREA PROGRAMEI DE GIMNAZIU:

  1. Programa şcolară e obligatorie. (Nu vă grăbiţi să protestaţi! Veţi vedea imediat de ce vă rog asta!)
  2. Programa şcolară NU INDICĂ SCRIITORI, ca programele de pe vremea manualelor unice. Nici la gimnaziu, nici la liceu.

Iată un conţinut din programa de clasa a VIII-a:

1.2.4. Genuri şi specii. Genurile epic şi liric. Specii literare obligatorii: nuvela, imnul.

Autorii de manuale alternative şi chiar profesorul, la clasă, în pofida acestora, poate alege, să zicem, în cazul nuvelei: “Budulea Taichii”, de Ioan Slavici; “Două loturi”, de I. L. Caragiale; “Alexandru Lăpuşneanul”, de C. Negruzzi; “Mări sub pustiuri”, de D.R. Popescu; “Dincolo de nisipuri”, de Fănuş Neagu sau, în sfârşit, orice nuvelă de Mircea Cărtărescu (“Gemenii”, să zicem) şi multe altele, dacă profesorul socoteşte că e util şi elevul nu va fi defavorizat la examen.

Programa nu face (pentru întregul an de studiu) decât următoarea atenţionare legată de textele scriitorilor. Sunt atenţionaţi mai ales autorii de manuale şcolare (dar şi profesorii):

“Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.”

  1. La examene nu se dau (nici la gimnaziu nici la liceu), ca subiecte, scriitori. Se dau texte pe care se pun întrebări vizând elementele de literatură, de stilistică, de teorie literară şi de limbă. Apoi se poate cere un comentariu al textului respectiv sau al altuia, dat integral, pe baza anumitor cerinţe. De pildă, dacă textul e “Peste vârfuri” de Eminescu sau “Melancolie” de Arghezi, se poate cere un comentariu în care să se încadreze textul în specia pe care o reprezintă. Iar elevul va trebui să arate că e o elegie şi să argumenteze prin comentariu acest lucru.
  2. Sigur, la bacalaureat se poate da (s-a şi dat) un subiect în care se solicită să fie comentat sub un anumit aspect un roman postbelic (interbelic, psihologic etc) să zicem. Pentru că programa prevede cunoaşterea romanului postbelic. Candidatul poate trata “Moromeţii”, dar dacă profesoarei nu-i place aşa ceva şi i-a pus pe elevi să citească şi să comenteze “Solenoid”, ultimul roman al lui Cărtărescu, îl vor comenta pe acesta (dacă se potriveşte aspectului cerut eventual). Atrag, însă, atenţia că e posibil ca onoraţii corectori să nu fi citit (încă), aşa, ca profesoara noastră, romanul respectiv, iar atunci vor corecta anapoda!
  3. Profesoara spune, la un moment dat, că ea refuză să le dicteze elevilor comentarii. Păi asta nu e o noutate, e chiar o precizare din programă!!! În principiu (spun asta pentru că ştiu ce fac mulţi profesori), de vreo 20 de ani este interzis ca profesorii să le dicteze elevilor comentarii!!! În paranteză fie zis, însă, edituri specializate le oferă elevilor cărţi de comentarii (unele mai slabe decât le-ar face profesorii lor); sunt, de asemenea, comentarii (unele foarte slabe) pe internet.
  4. Profesoara spune că ea “citeşte cu elevii” alte texte decât cele abordate în mod obişnuit. Poate citi orice text – de Magda Isanos, de Mariana Marin, de Elena Vlădăreanu sau de Marius Ianuş şi alţii! Totul e să nu scape, abordându-le, elemente din programă. Pentru că, încă o data: PROGRAMA NU PREVEDE TEXTE, NICI AUTORI!
  5. Sigur că manualele vor rezolva problemele programei prin selectarea unor texte de diverşi autori. Autorii fiind aceiaşi sau diferiţi de la un manual la altul. Profesorul poate alege, însă, oricând un alt text şi un alt autor. Eu însumi am făcut acest lucru din momentul introducerii manualelor alternative.
  6. De fapt, dincolo de afirmaţia “nu citesc cu elevii mei poeziile de Eminescu, «Amintirile» lui Creangă, baladele populare, pastelurile de 150 de ani, nuvelele lui Slavici”, care i-a iritat pe mulţi şi pe care-o voi discuta în alt context, profesoara nu aduce nimic, dar absolut nimic nou. La urma urmei, da, poate evita aceşti scriitori care-i displac! Nu are, însă, voie să nu trateze probleme prevăzute în programă.  Dar pentru asta trebuie să cunoască programa. Pentru că, pentru moment, dovedeşte contrariul.
  7. O asigur pe profesoara Cristina Tunegară că, punând în practică unele elemente din “Autodenunţ”, îi va determina pe părinţii elevilor săi să-şi ducă odraslele la meditaţie. Doar că la alţi profesori!

tunegaru-610x300

A fost nominalizat candidatul PSD la funcţia de primar al Găeştiului

emil coata

După ce, în ultimele luni, au fost vehiculate numele mai multor posibili candidaţi la funcţia de primar al Găeştiului, Partidul Social Democrat a făcut o nominalizare ce ar putea surprinde, dar care poate fi şi foarte potrivită: EMIL COAŢĂ.

Emil Coaţă are 60 de ani şi este absolvent al Colegiului Naţional „Vladimir Streinu” şi al Institutului de Învăţământ Superior Piteşti – Secţia subingineri. A lucrat, începând cu 1982, la AUTOSERVICE Târgovişte, Rovadis Crângurile, EMISER COM SRL, iar din 2002 este şeful Secţiei Găeşti a Companiei de Apă Târgovişte.

„Prin nominalizarea drept candidat la funcţia de primar al oraşului Găeşti – spune Emil Coaţă pe pagina sa de facebook, adresându-se găeştenilor – am hotărât să fiu alături de dumneavoastră pentru a continua munca celui care mi-a fost prieten, mentor, sfătuitor o viaţă întreagă, Dan IACOBUŢĂ.

Trebuie să continuăm proiectele de dezvoltare şi înfrumuseţare a urbei noastre. Trebuie să facem împreună din Găeşti un oraş cu care să ne mândrim şi în care copiii şi nepoţii noştri să îşi dorească să locuiască şi să muncească.

Ştiu ce trebuie să fac, am o echipă pputernică alături de mine şi numai cu sprijinul dumneavoastră vom realiza toate proiectele începute în urmă cu patru ani.”

Emil Coaţă este căsătorit şi tată a două fete, fiind legat sufleteşte de oraşul în care trăieşte şi din care  vrea să facă, împreună cu locuitorii săi, o aşezare modernă, europeană.

Înscriindu-şi proiectul personal în continuarea celui întrerupt de destin al lui Dan Eugen Iacobuţă, Emil Coaţă dovedeşte, deopotrivă, inteligenţă şi spirit realist, mizând pe sprijinul mulţilor găeşteni care au regretat şi regretă sfârşitul prematur al fostului primar.

De menţionat că şi noul PNL şi-a nominalizat candidatul, în persoana lui Grigore Gheorghe – Griguţă, fostul viceprimar aflat acum în fruntea oraşului.

Aşa cum ştim că stau lucrurile, câştigătorul va fi, aproape sigur, unul dintre aceşti doi candidaţi.

Iar îndemnul nostru ar fi ca alegătorii să-l desemneze pe cel considerat mai potrivit împreună cu un Consiliu local care să-i asigure majoritatea, evitându-se astfel regretabile situaţii mai vechi, în care consilierii încercau sistematic să blocheze iniţiativele primarului, indiferent dacă erau bune sau mai puţin bune.

Gazeta Găeştilor

emil coata

 

 

 

Fragaria moschata

imagesDe câte ori mă uit cam cine conduce ţara, îmi amintesc  ce spunea, acum aproape 150 de ani, Titu Maiorescu, anume că, la români, este luată adesea în serios zicerea de batjocură a nemţilor, precum că, dacă ţi se dă o funcţie, primeşti numaidecât şi mintea trebuitoare pentru ea. Această convingere (dublată, însă, de existenţa, la vârf, şi a unor inteligenţe perfide) a reuşit, într-un sfert de veac, să distrugă cam tot ce era de distrus în România. Industria e o amintire, câmpiile, odinioară mănoase, oferă, în multe zone, trista imagine a unor culturi de scaieţi şi de muşeţel, oraşele şi satele se pustiesc, iar milioane de români pleacă în bejenie prin Europa, la cerşit, la cules de legume şi fructe, la îngrijit bătrâni şi doar câteodată la o îndeletnicire pe potriva celei din ţară, dar mai bine plătită.

Acum, că mai totul a fost pus la pământ, preşedintelui în funcţie nu i-a mai rămas prea mult de făcut! Iar atunci, dumnealui şi-a amintit că e, la bază, profesor de fizică, deci un specialist în educaţie. Şi cum, în ciuda eforturilor conjugate ale unor miniştri cu nume, parcă, predestinate, de la Hărdău şi Funeriu la Milea şi la cea poreclită Bramburica, Educaţia n-a putut fi definitiv pusă pe butuci, specialistul din fruntea Statului de drept (sau de strâmb), întors din lungile-i peregrinări turistice, s-a pus pe lucru, introducând Educaţia  în Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015  2019. Drept care, imediat ce în fruntea trebii a fost instalată adunătura numită Guvern tehnocrat, unde un nou nume predestinat, Curaj, apare în fruntea Învăţământului, oamenii au trecut la acţiune, elaborând trei planuri-cadru de reorganizare a acestuia.

Dacă nu s-ar şti că, în ultimii ani, asemenea reorganizări au dus din rău în mai rău, lucrurile ar fi de laudă. Deşi ne-am putea întreba de unde aşa ambiţii la nişte guvernanţi pe termen scurt! Dar obedienţi! Deci, zis şi făcut sau, dacă-i ordin, cu plăcere! Ministrul Curaj a numit în decembrie un grup de „unsprezece experţi”  care să coordoneze totul. Iar experţii sunt: Solomon Marcus, Tincuţa Apăteanu, Florin Colceag, Radu Dop, Radu Gologan, Alexandru Mironov, Oana Moraru, Florin Munteanu, Marian Ştas, Manuela Prajea şi Ştefan Vlaston. La prima vedere, o frumoasă cuprindere temporală, de la cei 91 de ani bătuţi pe muchie ai academicianului Solomon Marcus, la cei cam 35 de anişori ai Tincuţei… La o a doua, observi eterogenitatea grupului (încât ai zice că a tunat şi i-a adunat !), ca şi faptul că seamănă leit cu guvernul de tehnocraţi, în sensul că legătura fiecăruia cu noţiunea de reformă e cu totul aproximativă, chit că unii îşi dau aere de reformişti, cum face, bunăoară, Marian Ştas, absolvent de Academie Tehnică Militară şi autor al unei cărţi intitulate „România pe bune începe cu şcoala pe bune”. Pe bune?! În orice caz, situarea printre „experţi” a unui pasionat de science fiction şi obiecte zburătoare neidentificate, precum omniprezentul Alexandru Mironov, e semnificativă!

Nu discut, acum, principiile avute în vedere de către membrii grupului, dintre care unii sunt experţi în exprimarea de opinii pe facebook. Principiile juste nu duc, însă, numaidecât la aplicări juste. Mai ales când experţii sunt mai mai curând opiniomani decât specialişti veritabili. În orice caz, se poate observa că, în afara lui Solomon Marcus, a cărui pluridisciplinaritate e cunoscută, niciunul dintre ceilalţi zece nu e de formaţie umanistă. Niciunul nu e, dar tuturor, în grup, li s-a pus pata exact pe disciplinele umaniste: istoria, care va să fie transformată în „Educaţie pentru societate”, adică desfiinţată, şi limba şi literatura română, care trebuie orientată în aşa fel încât absolvenţii învăţământului preuniversitar (care nu trebuie să-şi mai piardă vremea cu lectura unor texte ca „Fefeleaga” ori „Răzvan şi Vidra” – şi, probabil, cu a niciunui text literar) să fie capabili să  alcătuiască CV-uri şi scrisori de aplicaţie la joburi. Că, la urma urmei, ca să devii culegător de căpşune (ocupaţia privilegiată a bacalaureaţilor şi nebacalaureaţilor, a licenţiaţilor şi nelicenţiaţilor români),  nu e nevoie să-i citeşti pe Dante, pe Calderón de la Barca, pe Camil Petrescu sau pe G. Călinescu! Şi nici să ştii că denumirea ştiinţifică a căpşunului e, în limba latină, fragaria moschata!

Tudor Cristea

Editorial în revista LITERE, nr. 2 (191), februarie 2016

cules da capsune

„Zilele Bibliotecii” – moment cultural găeştean

 

Imagine1304

Aşa cum am anunţat la vreme, pe 3 şi 4 decembrie s-au desfăşurat deja tradiţionalele „Zile ale Bibliotecii Orăşeneşti Aurel Iordache”. Coordonată şi moderată de scriitoarea Daniela Olguţa Iordache, fiica regretatului autor găeştean al cărui nume-l poartă lăcaşul, manifestarea a beneficiat de sprijinul Primăriei. Mai mult decât atât, în prima zi, primarul Grigore Gheorghe şi viceprimarul Ion Untărescu au onorat-o cu prezenţa, rămânând în sală pe toată durata ei, care a depăşit binişor două ore. În cuvântul său, dl primar a promis să sprijine şi pe viitor Biblioteca şi cultura scrisă, promisiunea fiind întărită şi a doua zi, de către dl viceprimar, prezent din nou în sala de lectură frumos reamenajată. A fost prezentă, de asemenea, în prima zi, şi prof. Univ. Agnes Erich, directoarea Bibliotecii Judeţene „Ion Heliade Rădulescu”.

Ca de obicei, moderatoarea a „confiscat” manifestarea, ţinând să se exprime personal atât despre propria lucrare prezentată (noua ediţie, a treia, a Monografiei, subvenţionată de Primărie), cât şi despre lucrările fiecăruia dintre cei prezenţi. În felul acesta, sarcina celui de-al doilea care ar fi trebuit, conform programului,  să vorbească despre mai multe apariţii editoriale, Tudor Cristea, a fost uşurată – rezumându-se la o scurtă intervenţie privind un volum documentar apărut cu prilejul aniversării a 15 ani de viaţă ai revistei „Litere” (în prima zi) şi la prezentarea mai largă (şi elogioasă) a lucrării „de pionierat” „Poezia Anei Blandiana. O analiză semantic-textuală”, apărută de curând la Editura Muzeului Literaturii Române, sub semnătura profesoarei găeştene Florina Loredana Streinu (în cea de-a doua zi). În schimb, au vorbit despre propriile lucrări (şi) autorii prezenţi: Mihai Stan (despre trilogia sa „Paradis – Ieşirea din Paradis – Întoarcerea în Paradis”, dar şi despre Societatea Scriitorilor Târgovişteni, cara a aniversat 10 ani de la înfiinţare), Ion Mărculescu (despre „Jurnalul de la Marcona. Însemnările” şi despre legătura sa cu Găeştiul), Corin Bianu (despre noul său roman „Isus”, în prima zi, şi despre culegerea de povestiri umoristico-satirice „Roaba cu motor”, în cea de-a doua) şi George Coandă („Vechi coduri ale românilor. Codex Târgovistensis valachorum”). Momentul central al primei zile l-a reprezentat, însă, lansarea volumului „Drumul dinozaurului”, în care venerabilul prozator Marin Ioniţă (însoţit în oraşul adolescenţei şi tinereţiii sale de către fiul său, jurnalistul şi comentatorul politic Ion M. Ioniţă) îşi evocă anii şcolarităţii găeştene, de la Şcoala Medie Tehnică Zootehnică, şi încearcă să contureze, fie şi fulgurant, printre pagini de proză alternând cu veritabile episoade lirice, atmosfera anilor ’50 şi felul în care ea a marcat destinul unui tânăr ce avea să devină, mai apoi, scriitor. În roman este evocată şi atmosfera culturală a Găeştiului acelor vremuri, cu personalităţile mai reliefate – Mihail Ilovici şi Aurel Iordache. Nu întâmplător, în sală s-au aflat mai multe persoane care l-au cunoscut pe autor în perioada sa găeşteană, unele fiind prezente, cu numele reale, şi în paginile romanului său autobiografic (care nu e, carevasăzică, un text cu cheie, ci unul de transpunere asumată a realităţii – trecută, totuşi, prin filtrul propriei memorii). În afara autorului, a Danielei Iordache şi a unui actor piteştean care a citit câteva pagini din roman, doar Conf. Dr. Octavian Sachelarie, director al Bibliotecii Judeţene Argeş şi prieten al autorului, a mai avut loc să dezvăluie câteva opinii despre Marin Ioniţă şi proza sa.

În cea de-a doua zi, în afara cărţilor semnate de Corin Bianu sau Florina Loredana Streinu, mai sus amintite, un moment mai plin de culoare a fost prezentarea de către autoarea sa, Cristina Onofre, a volumului de versuri „Să mergi călare, să întinzi arcul, să spui adevărul”, apărut la Editura bucureşteană Tracus Arte, cu un scurt cuvânt-înainte de acad. Eugen Simion şi o scurtă postfaţă de Marian Drăghici. Este un jurnal sau un fals jurnal (autoarea păstrând o zonă de mister în această privinţă) de călătorie exotic, pe care Tudor Cristea (care a izbutit să adauge câteva opinii, pe lângă cele ale moderatoarei Daniele Iordache!) l-a pus în relaţie cu jurnalul (real, de această dată) „Călătorie în Africa”, de V. Alecsandri. Înzestrată cu talent actoricesc, Cristina Onofre, costumată adecvat, a recitat mai multe poeme din volum.

Ar mai fi de spus că în ambele zile în sală s-au aflat două generaţii situate pe trepte opuse ale vieţii: elevi ai Colegiului „Vladimir Streinu” şi persoane în vârstă, mai ales pensionari – generaţii unite totuşi de interesul cu care au receptat, se pare, tot ceea ce manifestarea culturală găeşteană de reală consistenţă a încercat să le transmită. Dacă ea va fi stârnit şi un cât de mic îndemn spre lectură, ar fi minunat!

Imagine1309Imagine1307PC04 (1)Imagine1305