Samvriti

nicolae-labisPe 2 decembrie 2015, Nicolae Labiş ar fi împlinit 80 de ani. Soarta sau, poate, altcineva a vrut să fie altfel, împingându-l sub roţile unui tramvai în noaptea de 9 spre 10 decembrie 1956, pentru ca „pasărea cu clonţ de rubin” să-l transforme, pe 22 decembrie, într-o „amintire frumoasă.

Am scris textul de mai jos acum 15 ani şi l-am inserat ca editorial în revista „Litere”, reproducându-l în volumul de publicistică „Arta derivei”, în 2011. L-am recitit acum şi mi se pare actual, aşa că-l reproduc aici.

***

Marcat de ceea ce se întâmplă în jurul nostru căutam, în zilele din urmă, să mă detaşez citind câteva pagini din Cioran despre cele două adevăruri budiste – „paramartha, adevărul adevărat, apanajul eliberatului, şi samvriti, adevăr «învăluit» mai precis «adevăr al erorii», privilegiu sau blestem al celor neizbăviţi”. Întotdeauna, când sunt foarte trist, caut unul şi mai trist decât mine, iar Cioran (pe care Eugen Simion, exprimându-se mai curând pe sine, l-a prins în formula echivocă de „estet al disperării”) este unul mai trist ca oricine. Îmi venea în minte, cu sonorităţile lui, cuvântul samvriti (iar nu paramartha), adevărul mărunt şi ascuns, cel care face din istorie o esenţă a amăgirii şi ne ajută să trăim. Sfârşitul de mileniu, făcând să huruie osiile lumii, ne dă un ce mai grav, ne confruntă cu eternitatea, cu adevărurile mari şi adevărate la care nu ajung decât privilegiaţii, la care nu ajunge aproape nimeni, din care nu rămâne uneori (nu cumva E. Simion are dreptate?!) decât o propoziţie atentă la cuvintele ei: „Ora închiderii va suna curând în grădinile de pretutindeni”.

Deodată mi-am amintit. Suntem în decembrie. E luna în care ni se întâmplă toate fericirile şi toate nefericirile. E luna în care ni se pare că am făcut o revoluţie. Luna lui 1 dar şi a lui 30. Luna în care a murit  Nichita Stănescu. Luna în care s-a născut şi a murit Nicolae Labiş.

De fapt cred că despre el voiam să vorbesc şi nu mi-am dat seama. Ar fi împlinit, pe 2 decembrie 2000, dacă nu l-ar fi ucis „pasărea cu clonţ de rubin”, 65 de ani. Nu mi-l pot închipui bătrân, aşa cum nu mi-l pot închipui bătrân pe Ahile. Nu pot să-mi închipui ce ar fi devenit. Nu ştiu dacă nu cumva (nu sunt cinic) moartea lui n-a fost mai de folos generaţiei sale decât posibila sa existenţă. Dar Labiş, spun critici cu state vechi de serviciu, dosind pagini în care mai ieri îl elogiau tocmai pentru poeziile sale partinice, a fost colaboraţionist. A cântat comunismul.

Să fim serioşi! Labiş, mort la 21 de ani, lovit de un tramvai sub care poate a fost împins, era un copil care s-a trezit vorbind limba poeziei, iar limba aceea era împănată, la ora când el a început s-o vorbească, de expresii partinice. Instinctul lui genial i-a călăuzit însă vocea către alte inflexiuni, atât de noi şi de proaspete, încât nici bătrânele cătane comuniste, izbite de boarea lor ameţitoare şi primejdioasă, nu îndrăzneau să le reprime.

Astăzi l-am dat afară pe Labiş din manualele noastre alternative şi vrem să-l scoatem din literatura română, pentru că Labiş a cântat comunismul. De Esenin, care l-a cântat pe Lenin, nu zicem nimic. Nu ştiu ce zic ruşii, dar mi-e greu să cred că îşi permit luxul (pe care, iată, noi ni-l permitem) de a scoate din literatura lor un mare poet. Eu nu spun că e, în o asemenea acţiune, un plan bine pus la punct, ci doar una dintre boroboaţele pe care noi, românii, jucându-ne de-a istoria (şi de-a istoria literaturii) le facem. Dar mă văd silit să mă întorc la Cioran, care avertizează că „acolo unde idolii se schimbă la fiecare generaţie, nu e de aşteptat longevitate în istorie…”.

Dacă Labiş a fost împins într-adevăr sub roţile acelui tramvai, opera acelui individ necunoscut care a făcut-o o desăvârşim noi acum: îi dăm brânci în uitare. (Litere, decembrie 2000)

nicolae-labis (1)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s